Mai rămâne câinele prietenul omului?...

                                                               Am un câine, tre' să-l dau

Discutam deunăzi cu o prietenă de suflet despre conţinutul acestui blog, cum că este ok ceea ce scriu, însă i-ar plăcea să citească şi despre lucruri frumoase, fără să mai fac haz de necaz din (aproape) orice.

Sincer, aş vrea să-i fac pe plac, să-i înseninez zilele cu materiale pline de soare, flori, oameni frumoşi, peisaje de vis din jurul nostru, însă, de fiecare dată tot apare câte-un "nor" care îmi dă peste cap aceste dorinţe.

În ultimul material postat pe blog scriam despre pistele pentru biciclişti , inexistente în oraşul nostru, Brăila.

Sunt inexistente din multe motive - nu le-a luat nimeni în considerare atunci când s-au făcut proiectele de modernizare a străzilor, fonduri insuficiente la bugetele locale, indiferenţa cetăţenilor faţă de acest subiect, non-combat-ul ONG-urilor de profil şi multe altele.

Mi s-a spus recent cum că brăilenilor tocmai asta le lipsea, pista pentru biciclişti, în rest le au pe toate.

Da, este adevărat, le au pe toate, însă pe hârtie - investitori, locuri de muncă, locuri de recreere, siguranţă, civilizaţia străzii, curăţenie, interes faţă de ceea ce ne înconjoară. Toate, numai pe hârtie.

Recunosc şi eu, parţial, că pistele pentru biciclete sunt- momentan- o utopie.

De ce? Păi, exceptând câteva zone în care ele pot fi marcate, în celelalte fie ţi-ai face praf bicicleta din cauza străzilor- trotuarelor "bombardate", fie n-ai mai ajunge la destinaţie, "capsat" de colţii câinilor comunitari prezenţi în orice colţ al oraţului, fie el Centrul Istoric, fie oricare din periferiile oraşului.

Ca să nu mai amintesc despre celelalte "patrupede" cu două picioare, ce scot urlete precum lupii la stână, când văd vreo persoană de sex feminin pedalând, alergând sau mergând cu rolele prin puţinele locuri disponibile.

De fapt, acest material este dedicat câinilor, animale de companie. Scriam pe pagina personală de Facebook că "nici viaţa de câine nu va mai fi ce-a fost odată", pentru simplul motiv că, în dorinţa de a strânge mai mulţi bani la buget (local sau naţional), se va introduce impozitarea animalelor de companie. Cu aceşti bani, se afirmă în decizie, se vor avea în vedere acei câini comunitari pomeniţi anterior, urmând a fi adunaţi de pe străzi, sterilizaţi, air cei bolnavi incurabil, eutanasiaţi, conform unei alte propuneri legislative ce se discută zilele aceastea în Camerele Parlamentului.

Consder, totuşi că, până la a suprataxa contribuabilul până la limita maximă a suportabilităţii (cred că deja s-a cam ajuns acolo) pot fi găsite soluţii mult mai eficiente, plecând de la o gestionare mai eficientă a banului public, încheierea de parteneriate cu ONG-urile de profil şi încheind cu o campanie de educare cetăţenească intensivă, vizând toate aceste aspecte.

În caz contrar, melodia Ionelei Prodan "Din bucata mea de pâine" va râmane doar o tristă şi plăcută amintire.

Sper să vină şi ziua în care voi scrie şi ceva mult mai plăcut ochiului şi gândului, până atunci, "din bucata mea de pâine n-o să mai hrănesc un câine", fiindcă aşa mi-o cer aleşii neamului...

                                           Sursa - Youtube

Continuare
Ieri, 24 martie, la o temperatură de 0 grade, am dat o tură prin Brăila cu aparatul de fotografiat după mine, cu dorinţa de a surprinde semnele venirii primăverii.
În schimb, cu prea puţine excepţii, n-am reuşit să fotografiez decât "buline negre" - mizerie, dezolare, dezinteres şi ... mulţi câini comunitari. Crotalaţi, necrotalaţi, nelipsiţi din peisaj.
Pe traseul Faleză - Calea Călaraşilor - Centru - Mihai Eminescu - B.dul Independenţei, în doar nici două ore de mişcare, am "inventariat" nu mai puţin de 25 de câini.
E mult, puţin, frumos, normal şi firesc să vezi aşa ceva prin zona centrală a oraşului? ...

Suspendata, mâine-i gata!

                                                           Pe două roţi, pe unde poţi

                                                                 Foto - b365.ro
                                              

Nu-s bucureştean, dacă aş fi, mi-aş da ceva palme să mă trezesc, asta în cazul în care aş fi direct interesat de problemă, în caz contrar, m-aş aseza tacticos pe canapea, cu o bere şi o pungă de seminţe ce-ţi dau dependenţă parţial spre total şi m-aş mira încă o dată de felul în care se pune problema.

Care problemă, pentru un brăilean? O problemă cu care mă/ne confrunt(ăm) şi pe plan local, cea a (in)existenţei pistelor pentru biciclişti.

                                                             Foto arhiva personală

Dacă pe plan local acestea sunt (într-un proiect) şi lipsesc cu desăvârşire - oricum sunt preconizate a începe de pe Centura Brăilei şi a se termina în Parcul Monument (primul tronson, de restul nu am aflat încă), în Bucureşti ele există, însă, în cea mai mare măsură ele nu sunt utilizabile, fie datorită unor maşini parcate direct peste ele, fie au fost trasate pe aceeaşi linie cu răndul de copaci sau, (tot) cu sprijinul autorităţilor locale, prin aprobările ulterioare date, peste aceste piste au fost amplasate diferite construcţii care le fac inoperabile-inutilizabile.

                                           Alături de maestrul Zane Jarcu - foto arhiva personală

Săptămâna trecută citisem în presa centrală despre decizia luată de specialiştii din Primăria Capitalei, aceea de a trasa noile piste pentru biciclişti direct pe carosabil, pentru a le face şi mai mult în ciudă conducătorilor auto blocaţi în trafic în cozi interminabile, aproape pe tot parcursul zilei, exceptând week-end-urile şi parte din sărbătorile legale, cînd aceştia-şi iau zborul spre alte zone ale ţării - munte sau mare.

Primarul Oprescu, om cu frica Domnului, nevrând să-şi ia pe suflet prea multe păcate ce s-ar putea contoriza în urma pictării acestor piste direct pe carosabil, a decis să le păstreze pe trotuar , pe motiv că şoferii bucureşteni (români) nu au atins acel nivel de civilizaţie încât să coabiteze normal şi firesc cu bicicliştii în trafic, fără a-i trimite spre Cele Veşnice printr-o manevră bruscă, fără asigurare prealabilă în oglinzile laterale sau retrovizoare.

                                                           Foto arhiva personală

Cred, totuşi, că primarul Oprescu nu a luat în calcul o ultimă variantă - dacă tot a avut în cap autostradă suspendată prin inima Capitalei, de ce nu s-ar gândi şi la piste pentru biciclişti suspendate sau pe langă liniile de metrou? În primul caz, pe biciclişti nu i-ar mai încurca decât cablurile de telefonie-televiziune şi ceva rufe puse la uscat, în cel de-al doilea, n-ar trebui decât să ia cu ei, pe lângă bicicletă şi o bucată de pânză, pentru a profita din plin de curentul format la trecerea garniturilor de metrou şi a se deplasa cât mai rapid, fără prea mult efort... Nu-i aşa că-i băiat de treabă dom primar general?

Eu cu cine rămân?

                                                           Te-aştept să vii, să te fac vicepreşedinte...

 

    Sursa foto (fără bulele cu comentarii) / pagina Facebook Mihai Stanisoara

Bucurie mare în tabăra PNL-ului (parţial, membrii cu ştate vechi în partid mârâie din ce în ce mai zgomotos).

La o cină mai de taină, Crin a reuşit să-l convingă pe prim-vicepreşedintele PD-L Mihai Stănişoară s-o lase singură pe Elena, candidata războinică în turele date prin filialele partidului din ţară, în speranţa convingerii colegilor provinciali s-o voteze preşedintă.

PD-L-iştii au început să arunce cu pietre după el prin televiziuni, dar mai cu grijă, să nu-l lovească, cine ştie când vine momentul să-i calce şi ei pe urme? La nivel declarativ, încă un trădător a părăsit corabia, şi-aşa lovită de soartă, ar conta dacă şi alţii ar face acelaşi lucru?

Cât despre PNL-ul alb imaculat, pecum Crinul, a lăsat deschisă lista cu vicepreşedinţi pentru cei din afară, care încă nu s-au trezit din astenia de primăvară sau din băuta de necaz, urmare a pierderii alegerilor. Cât este de lungă şi de primitoare lista, numai preşedintele partidului ştie, de-abia a ajuns la nivelul încărcării unui autocar, mai e până la o garnitură de tren...

Cei din interior n-au decât să "latre" cât vor, Crin face ce vrea muşchiu' lui, că are cu ce...:)

Stai, Poliţia, luminează-ţi faţa!

                                                       Igaş, ochi de bufniţă

                                                Foto - www.ghimpele.ro

- "Colegu, hai să fixăm un filtru în zona restaurantului, poate pică vreun permis pe alcool, ceva, nu putem să ne prezentăm la sediu dimineaţă doar cu câte 20 amenzi de fiecare. Nu de alta, o să crească bugetul local cu câteva procente, însă un permis suspendat pentru alcool e ca un gol dat de Dinamo-n Champions League, mai răruţ că-i mai drăguţ.

-Ok, tu-i opreşti pe ăia cu soţ, eu pe ăia fără soţ. Te orientezi tu care-i cu soţul, care-i cu amanta, după diferenţa de vârstă şi dimensiunea la fustă.

- Dacă-s singuri în maşină?

- Normal că-s singuri, doar n-or avea soţii sau nevestele cu ei, în caz c-au ieşit mai incognito.

- Nuuu, eu mă refeream la faptul dacă e un singur om-femeie în maşină.

- Colegu, ăla sigur e captură, că pleacă de la restaurant şi-i lasă pe restul să bea până dimineaţă, că-i aşteaptă nevestele cu veioza aprinsă, ca pe tine, hehehe...

- Nu, că eu sunt din ăla cu nuplecabilitate, stau până se termină punga de seminţe şi berea din PET.

- Stai aşa, iese unu' cu farurile stinse, o fi pus pe infraroşu la pornire? Dacă-i singur, e cu soţ sau fără soţ?

- Normal că e fără soţ, îl opresc eu, stai cu ochii pe mine, notează-i numărul XX-69-IGS, ce număr are, sigur şi l-a pus din iniţialele numelui, să nu uite cum îl cheamă dacă n-are actele la el...

Hai, fii atent aicea - Bună seara, domnu', sunt agentu' Scflescu, prezentaţi documentele la control.

V-am oprit la un control de rutină, fiindcă este 3 dimineaţa, eu şi cu colegu' nu ne vedem la 2 metri între noi de întuneric ce-i pe stradă, însă dumnea'stră aţi plecat din parcarea restaurantului cu luminile stinse şi fără centură. Ce spuneţi, e de la stroboscoapele noastre sau de la cele din bar? Nu s-a încălzit motorul şi de-aia n-aţi aprins farurile? Centura n-aţi pus-o că presează pe friptura abia mâncată şi nu ajută la digestie? Aaaa, veniţi de la şedinţă de partid? Acolo aveţi sediul? Sunteţi vicepreşedintele fără număr? De ce, fără număr, l-aţi uitat sau sunteţi prea mulţi vicepreşedinţi? Da' acte aveţi? Nici de-astea? Vă cunosc de undeva? Am trei încercări - n-aveţi acte, sunteţi vicepreşedintele fără număr la un partid, mergeţi noaptea cu luminile stinse şi fără centură, aveţi iniţialele IGS la maşină, înseamnă că suntem colegi.

Aaaaa, am fost- V-au dat ăia de la PDL afară când cu restructurările? V-aţi dat singur afară? De la branconaj vi s-a tras? 

Pe bune dacă nu-mi sunteţi cunoscut, semănaţi cu ăla care ne-a fost ministru, Igaş, uite acuma încep să fac legăturile...

Bine, dom'le, de ce n-ai spus aşa de prima oară, m-ai lăsat să mă chinuiesc atâta? Ia de-aici amendă şi puncte de penalizare fără număr, să fie. 

Ce aveţi de comentat? Lipsă de orientare? Aveţi dreptate, n-aţi fost deloc orientat când aţi acceptat funcţia de ministru, ne doream unul cu două perechi, nu cu lipsă şi cu bac-ul luat la bătrâneţe...

Drum bun, succesuri!

Un dialog imaginar între un echipaj de poliţie şi fostul ministru Igaş, sancţionat recent pentru conducere pe timp de noapte cu faruri stinse, fără centură de siguranţă şi fără permis de conducere asupra sa, fapt prezentat în presă 

Oare ce avea de gând, să branconeze?

Batman, Batman, România te vrea!

                                                          Un Batman pentru fiecare

                                      Sursa - www.hdwallpapers.in

Citeam mai devreme o ştire aparţinând BBC News despre un bărbat îmbrăcat într-un costum Batman ce a adus în data de 25 februarie un hoţ la o secţie de poliţie din Bradford - Marea Britanie, după care a dispărut subit, nici până-n prezent poliţia sau presa nu are informaţii despre identitatea acestuia, singurele imagini fiind cele surprinse în incinta secţiei de poliţie.

                                                      Sursa - BBC News

Sunt convins că mulţi vor spune că e loc pentru el la Spitalul 9 în România, că i-ar sta mai bine ca şi animator la petrecerile minorilor sau în noua variantă de dans - Harlem Shake , unde ar bălăngăni într-un ritm ameţitor alături de Moş Crăciun, Spiderman, Şopârlă, prezervativ, Darth Vader şi alte personaje neidentificate...

Sunt un mare consumator de presă, îmi place să stau conectat la ceea ce se întâmplă în jurul meu, al nostru.

Zilnic citesc despre infracţiuni comise de tot felul de dezaxaţi, de tot felul de gesturi ce nu ar trebui să se regăsească într-o societate modernă, normală, civilizată.

Despre declaraţii publice venite din partea unora care ne reprezintă la cel mai înalt nivel.

Despre şoferi care se bat în trafic fiindcă nu pot (vor, ştiu) să-şi dea prioritate în deplasarea pe străzile patriei.

Despre câini împuşcaţi şi aruncaţi pe marginea drumului, deşi locul lor era într-un adăpost al administraţiei locale (despre acest fenomen, într-un material viitor).

Despre bâte primite-n moalele capului, fiindcă şi-a permis să danseze înaintea celui ce a dat dedicaţia lăutarilor - că aşa-i obiceiul...

Despre indiferenţa  tuturor (majorităţii) faţă de (aproape) tot ceea ce ne înconjoară.

Eu, unul, îmi doresc cât mai mulţi Batmani autohtoni, atenţi la ceea ce se întâmplă, gata să intervină oricănd, oriunde, fără a fi consideraţi scăpaţi de la psihiatrie. Asta până când lucrurile vor (este imperios necesar) intra în normal.

Poate că nici eu nu sunt normal, într-o mare de anormalitate, însă îmi menţin solicitarea:

Batman, România te vrea!