Crin, în căutarea visului american

                                           Crin, în căutarea visului american

                                                             Sursa - altphel.ro

Reporter – Bună ziua, domnule Antonescu, ştiu că sunteţi în concediu, acceptaţi, totuşi, un mini-interviu online?

George Crin Laurenţiu Antonescu – Accept, sper să nu dureze prea mult, deja este oră târzie.

R – Domnule Crin Antonescu, aţi dispărut pur şi simplu de pe scena politică. Puteţi detalia motivele acestei dispariţii?

GCLA – Nici vorbă de dispariţie, dat fiind faptul că s-a intrat în vacanţă parlamentară, am decis să plecăm într-un scurt concediu de aproximativ o lună, departe de nebunia din politica românească.

Pentru asta, luni de zile am urmărit ofertele promoţionale pe site-urile unde se vând bilete de avion la low-cost, iar când am găsit una care să se potrivească salariului meu de bugetar, am făcut imediat rezervările.

R- Este adevărată ştirea cum că vă petreceţi concediul în State, împreună cu familia premierului?

GCLA – Confirm prima parte a întrebării, o infirm pe a doua.

Ca să fac o mică paranteză, din câte ştiu, el şi-a găsit un last minute, nu a fost atât de inspirat ca mine.

R – Ce anume v-a determinat să petreceţi acest concediu în State?

GCLA – Cunoaşteţi faptul că eu sunt profesor de meserie, aşa că sunt obisnuit cu vacanţa mare, uite, chiar m-aţi făcut nostalgic, amintindu-mi de acele vremuri.

                                                        Sursa - evz.ro

Ca să revin la întrebare, toată viaţa mi-am dorit să trăiesc, măcar pentru puţin timp “visul american”. Şi iată că mi s-a îndeplinit, dorm într-un pat dintr-un hotel american, chiar visez frumos.

R – Nu înţeleg, puteţi fi mai explicit?

GCLA – Da, cum să nu? Vedeţi dumneavoastră, eu din fragedă copilărie am avut probleme cu somnul.

Copil fiind, era trimis să am grijă de animale când acestea păşteau. Se întâmpla deseori să adorm undeva la umbră, animalele să se rătăcească, iar eu să fiu căutat de familie şi cunoştinţe câte trei zile la rând.

Când Dunărea depăşea cotele de atenţie, mă trezeam speriat dimineaţa de zgomotul făcut de bătaile broaştelor cu labuţele în geam. Dacă aţi şti ce simpatice erau, cum mă priveau cu ochii lor mari, parcă mă vedeam pe mine în oglindă.

Mai târziu, professor fiind, acordam meditaţii elevilor în primele ore ale dimineţii.

Concret, după ce le făceam prezenţa, îi anunţam că începe meditaţia , astfel că ei urmăreau şi imitau exact ce făceam: mă aşezam pe scaun la catedră, ei în bănci, încrucişam mâinile pe catedră, apoi aşezam capul pe braţe şi începeam meditaţia.

Din când în când, dacă auzeam clopoţelul la pauză, ridicam capul să văd cât de profund meditează elevii.

Erau foarte conştiincioşi, nu aveam deloc probleme cu ei, de aceea îi treceam clasa uşor, majoritatea terminând clasa cu coroniţă.

Ulterior, după ce am devenit politician de succes, mi-a venit uşor să continui meditaţia cu colegii din  Parlament, fie în sala de plen, fie la comisii, dar de cele mai multe ori chiuleam şi meditam acasă, ca atunci când eram elev.

                                                 Sursa - evz.ro

E mai greu de când am aceste funcţii mari, fiindcă stau televiziunile tot timpul cu camerele pe mine.

De aceea am dorit să ajung în State, să văd şi eu dacă “visul american” este aşa cum mi-am închipuit.

R – Şi este?

GCLA – Este, chiar sunt deplin mulţumit, mi-aş dori să pot aduce “visul American” şi în România.

R – Mi-aţi stârnit curiozitatea, cum poate fi adaptat acest vis la condiţiile din România, în viziunea dumneavoastră?

GCLA – Consider că nimic nu este imposibil, de când sunt aici trăiesc acest vis.

De fapt, de când am zburat peste Ocean, pe toată durata zborului am simţit cum e să-l visezi 12 ore. Noroc că au sesizat cei de la mentenanţă că eu dormeam, altfel, prindeam şi zborul retur, puteam depăşi recordul absolut, de a zbura dus-întors fără a mă trezi. Dar, mai bine aşa.

Hai să vă spun despre dorinţa mea. Am adus din ţară două ceasuri deşteptătoare (deşi eu nu pun niciodată ceasul să sune la oră exactă, mă trezesc singur când doresc).

Pe unul l-am fixat la ora României, ca să nu-l încurc, am pus un abţibild cu steagul pe sonerie. Pe celălalt, l-am fixat pe ora Americii.

Seara, merg la culcare după ora României la ora 23, nu am reuşit să mă adaptez nici acum la nou fus. Asta înseamnă că în State este ora 16, taman când lumea termină programul de lucru (ca şi la noi în ţară, nicio diferenţă) iar oamenii nu au nimic altceva de făcut decât să meargă să mănânce la KFC sau Mc Donald’s, ori să piardă vremea la wrestling ori fotbal American.

Eu merg să mănânc la restaurantul lui Borcea, are meniul zilei – 4 mititei şi o bere la halbă “Noroc”. Eu, dacă nu ştiu engleză bine, mi-e simplu să le spun americanilor ce bere beau, iar ei îmi urează imediat “Noroc”.

Buun, la 23 ora României merg la culcare, mă trezesc pe la 6 ora Americii, taman când lumea încă doarme aici şi nu am cu cine discuta, motiv pentru care mă întorc pe partea cealaltă şi mai trag un pui de somn.

Pe la 9, ora Americii, pun mâna pe telefon şi sun la partid, să văd cum merg treburile, însă îmi răspunde paznicul, care zice că e deja ora 16 şi nu mai e nimeni pe acolo, în afară de el.

Resemnat, mă gândesc că şi mâine e o nouă zi şi notez în agendă ca a doua zi să sun iarăşi.

Ţin să precizez că, până în prezent mi-am notat acest lucru de 25 ori, ca să am o evidenţă strictă a activităţii politice din State.

Aşa că, în momentul când revin în România şi încep activitatea, voi propune o lege pentru a fi adoptată – “Legea Crin – visul româno american”.

După adoptare şi publicare în Monitorul Oficial, fiecare familie din România va deţine în casă  două ceasuri, unul pe ora din ţară, celalalt pe ora din State, precum şi saltele “Dormeo”, achiziţionate prin programul ce va fi înfiinţat - “Prima saltea”.

Cu această ocazie toţi cetăţenii vor respecta inclusiv sfatul medicilor, care recomandă cel puţin 8 ore de somn. Prin urmare, vom fi singura coaliţie de la guvernare care va reuşi dublarea a ceva.

Iar, când voi ajunge preşedinte în locul lui Traian, primul decret pe care-l voi emite, va fi acela de a interzice de la difuzare a melodiei lui Connect-R – “Eu vara nu dorm” şi schimbarea imnului de stat, pe versurile “Somnoroase păsărele”. 

Staţi puţin, ce se întâmplă, am pierdut legătura, aud alte voci în cască, se zgâlţâie pământul, e cutremur?

- Crin, Crin, iubitule, trezeşte-te, iar ai dormit neîntrerupt 16 ore,  din ce în ce mai des vorbeşti în somn, ai ajuns să visezi şi în vis.

Hai să ieşim şi noi la cumpărături, mâine se încheie vacanţa, ai timp să dormi pe durata zborului la întoarcere…

N.A. - Acest interviu nu a avut loc, este doar un vis de-al meu....